Noul Spital al Brașovului este un proiect foarte important pentru Brașov, un proiect important pentru fiecare dintre noi și ne este promis de mulți ani.

Din păcate, pentru proiectul de acum, primarul Scripcaru a cerut consultanților externi să lucreze pe varianta unui spital de 800 de paturi. Asta ar însemna să păstrăm aproximativ 1200 de paturi în actualul sistem, care este unul îmbătrânit și în care mergem cu groaza de a nu ne îmbolnăvi și mai rău.

Noi, membrii Asociației Noul Spital al Brașovului și peste 4200 de brașoveni susținem că spitalul trebuie să fie corect dimensionat pentru a înlocui tot sistemul actual de sănătate publică care se constituie din clădiri răsfirate pe toată suprafața municipiului Brașov, improprii actului medical, pline de bacterii nosocomiale și unele în curs de eliberare, fiind clădiri retrocedate.

Noul spital al Brașovului este foarte important pentru noi, pentru părinții noștri și, mai ales, pentru copiii noștri. Și dacă nu-l facem cum trebuie acum, nu vom avea o altă investiție de acest gen în următorii 20 – 30 de ani.

Un număr cât mai mare de semnături dat acestei petiții îi va convinge pe:

– Ministrul Nelu Tătaru, că Brașovul are nevoie de restart al sistemului de sănătate, că are nevoie de Noul Spital, unic, modern, interdisciplinar, cu un număr de 1500-1700 de paturi. Ideal ar fi ca guvernul să susțină financiar acest demers, normal ar fi măcar să nu îl încurce

– Primarul George Scripcaru, că proiectul de spital de 800 de paturi propus în studiul de prefezabilitate a cărui recepție a semnat-o este INSUFICIENT și că nu rezolvă problemele sistemului de sănătate din Brașov. 

În plus, este absolut normal și necesar ca pe parcursul întregului proces să fie implicați în fiecare pas adevărații inițiatori ai proiectului – Asociația Noul Spital al Brașovului, organizația care a demarat întregul demers, care a pus pe masa autorităților atât fundamentarea necesității, analiza situației actuale și perspective reale privind soluțiile disponibile.

Parlamentarii USR Brașov, senatorul Allen Coliban și deputatul Tudor Benga, au depus ieri, 9 iulie, inițiativa legislativă de modificare a Legii nr. 32/2018 privind transmiterea unei suprafețe de teren din domeniul public al statului și din administrarea Academiei de Științe Agricole și Silvice “Gheorghe Ionescu-Șișești” Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Cartof și Sfeclă de Zahăr Brașov, județul Brașov, în domeniul public al municipiului Brașov, pentru realizarea obiectivului de investiție “Construire Spital Clinic Regional de Urgență Brașov”, eliminând sintagma ”regional” din cuprinsul ei, ceea ce va face posibilă continuarea proiectului Noului Spital.

Demersul nostru e susținut de toată breasla personalului medical din Brașov:

1. Colegiul Medicilor din România – filiala Brașov (C.M.R.),
2. Ordinul Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicale din România – filiala Brașov (O.A.M.G.M.A.M.R.),
3. Alianța Pacienților Cronici din România (A.P.CR. – RO),
4. Colegiul Farmaciștilor – filiala Brașov

Semnează petiția și ajută-ne să o facem cunoscută cât mai multor brașoveni! Noi ne vom asigura că vocea ta este auzită și vom pune pe masa decidenților lista cu semnatari.

SCURT ISTORIC

În perioada 1945-1970, unitățile medicale spitalicești din Brașov au funcționat în clădiri vechi, construite încă dinaintea celui de-al doilea război mondial, clădiri care, în marea lor majoritate, nu fuseseră destinate acestui tip de activitate și care ajunseseră în proprietatea statului prin naționalizare.

În anul 1974 s-a finalizat construcția în Brașov a primei unități spitalicești moderne, cu destinație de Spital Județean, având o capacitate de doar circa 600 de paturi. Față de cele 3500 de paturi cu caracter de complexitate județean existente în municipiul Brașov, această clădire nu a fost suficientă, astfel încât activitatea spitalicească a continuat să se desfășoare în peste 20 de clădiri, în sistem pavilionar dispersat în întreg municipiul.  Dificultățile ridicate de funcționarea unui astfel de sistem au impus, ca soluție de compromis, înființarea, pe lângă Spitalul Județean (rămas multi-pavilionar)și a altor 5 unități spitalicești de mono-specialitate (Spitalul de obstetrică-ginecologie, Spitalul de Copii, Spitalul de Boli Infecțioase, Spitalul de pneumologie-ftiziologie și Spitalul de Psihiatrie și Neurologie). Principala deficiență a acestui tip de organizare a constat în faptul că Spitalul Județean, care ar fi trebuit să includă în structura sa toate specialitățile medicale și chirurgicale, a rămas un spital incomplet structural și, deci, ineficient funcțional. Privit comparativ cu Spitalele județene care fuseseră construite în aceeași perioadă la Craiova sau Constanța (pe un model standardizat  care includea până la 1600 de paturi), în Brașov, care era un municipiu mult mai bine dezvoltat economic (industrie, turism, etc) nu numai că se construise o clădire de Spital Județean cu o capacitate mult prea mică (pe un proiect care ulterior s-a replicat în județe de rang inferior (BZ, VS, VN, etc), dar s-a și permanentizat și situația ingrată ca pacienții cu afecțiuni complexe să fie transferați și transportați, indiferent de anotimp și intemperii, fie între pavilioanele Spitalului Județean, fie între acestea și celelalte 5 spitale de mono-specialitate nou-create.

SITUAȚIA ACTUALĂ A SPITALELOR DIN BRAȘOV

Actualul Spital Județean, devenit între timp Spital Clinic Județean de Urgență, funcționează în continuare în sistem pavilionar, fiind împărțit în 5 clădiri extrem de dispersate spațial, fapt care îngreunează gestionarea multi-disciplinară a cazurilor grave sau complexe, care se bazează oriunde în lume pe concentrarea resurselor într-un spațiu unic, cu posibilități de acces și transport adecvate (rampe, lifturi de mare capacitate și viteză).

De asemenea, prin structura incompletă de specialități a actualului Spital Județean, respectiv a lipsei acelora existente numai în cele 5 spitale de mono-specialitate, și acelea greu accesibile temporal și spațial, sistemul de spital de urgență de stat a rămas, în decursul ultimilor 50 de ani, caracterizat de dificultăți în acoperirea necesarului cu cadre medicale din diferite specialități (ATI, UPU, etc), fapt reflectat în scăderea calității actului medical  și alocarea ineficientă și insuficientă  de fonduri prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. 

Spațiile în care se desfășoară activitatea Spitalului Județean și  a majorității celorlalte 5 spitale de mono-specialitate, neconforme de la bun început nevoilor unor instituții spitalicești de complexitatea unor instituții sanitare cu relevanță județeană și, în anumite cazuri, chiar regională, fac imposibilă modernizarea lor cu respectarea criteriilor de acreditare impuse de ANMCS. În plus, contracția spațială a structurii unor unități spitalicești fie ca urmare a pierderii unor corpuri de clădire prin retrocedare, fie consecință a modificării unor standarde de funcționare pe care procesul de modernizare l-a impus, va conduce în cel mai scurt timp la micșorarea numărului de paturi care deservesc sistemul de urgență, fapt care va pune o presiune sporită pe calitatea și cantitatea actului medical oferit publicului larg, asigurat al sistemului de asigurări de sănătate public.

În aceste condiții, este imperios necesară demararea construirii unui spital nou, dimensionat conform nevoii de servicii medicale anticipate pentru un viitor caracterizat de dezvoltarea impetuoasă a Municipiului Brașov și a zonei sale metropolitane. De asemenea, noul spital va trebui să fie caracterizat de o structură modernă și eficientă, urmând modele de bune practici ale altor orașe europene. Doar astfel numărul de paturi alocat județului Brașov în cadrul planului național de sănătate va putea fi folosit în mod optim și potrivit nevoilor populației sale în continuă creștere.

SOLUȚIA PROPUSĂ

Asociația Noul Spital al Brașovului (http://spital.brasovorasmagic.ro), înființată în 23 noiembrie 2015 ca o continuare a inițiativei domnului doctor Dan Grigorescu, a elaborat un proiect amplu cu privire la nevoile existente și la soluția optimă pentru Brașov.  

Caracteristici esențiale ale acesteia:

• spital public de urgență, bază de învățământ clinic și de cercetare medicală
• spital complet ca specialități componente și servicii oferite (caracterizând un spital de urgență cu clasificarea cea mai înaltă, respectiv IA)
• spital cu 1500-1700 de paturi + facilități dezvoltate de tratament ambulatoriu și de zi
• spital multi-pavilionar, dar compact spațial (locație unică!), inclus într-un Green Medical Smart City

Componente de bază:

1. Clădire principală centrală cu dezvoltare pe verticală (10-14 etaje), pornind dintr-o bază dezvoltată pe orizontală cu3-4 etaje

2. Clădiri secundare adiacente conectate cu clădirea centrală (cu posibilități de sigilare sau deschidere a fluxurilor gen supapă)

• obligatorii: UPU (unitate de primire urgențe), boli infecțioase, pediatrie, unitatea nucleară, unitatea de investigații paraclinice, bloc tehnic, centrală energetică + pompieri
• opționale: oncologie, centru de cardiologie, centru de arși, centre de transplant, centre de excelență în specialități conexe, de nișă

3. Zonă de rezervă strategică: 3-4 niveluri subterane pentru situații de calamități, catastrofe, război (spital strategic NATO)

4. Facilități funcționale:
– Intraspital:

• de specialitate: medicină legală,etc
• utilități publice: restaurant, frizerie, florărie, librărie, cafenea, zonă multifuncțională, zonă de cult, ATM-uri, etc.

– Extraspital:

• bloc de locuințe rezidenți + cazare oaspeți “profesionali”,
• facilități de cazare a pacienților cu internare de zi și a aparținătorilor bolnavilor,
• parcare supraetajată
• stația centrală de ambulanță

5. Conexiuni strategice:

• Facultatea de medicină + campus universitar medical
• Centru de cercetare
• Centru de conferințe

6. Conexiuni funcționale ale Medical Smart City:
– Aeriene:

• heliport propriu
• Aeroport

– Terestre:

• urbane – piste de biciclete, transport în comun de suprafață, etc.
• extraurbane – ocolitoare autostradă, stație de cale ferată clasică sau subterană

– Informatice:

• centru de logistică ITC propriu pentru integrare SMART

Comparație între aria unui proiect similar (AHK Viena) și actualul Spital Județean Brașov

STADIUL ACTUAL AL PROIECTULUI

În 18 ianuarie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial legea care acordă terenul necesar construirii Noului Spital al Brașovului. Modelul de dezvoltare și de finanțare aferent acestei investiții (Facility Management PPP) a fost agreat la nivelul Ministerului Sănătății încă din anul 2016, în timpul guvernării Cioloș, de atunci mingea fiind în curtea Primăriei Brașov. În acest scop a fost dezvoltat un parteneriat cu BERD, care a susținut proiectul, oferind finanțare nerambursabilă în proporție de 90% pentru întocmirea studiilor de prefezabilitate și de fezabilitate. 

La doi ani și jumătate după rezolvarea alocării terenului, progresul este unul minor și direcția în care se îndreaptă proiectul nu este cea mai bună. În urmă cu un an, Primăria Brașov a primit studiul de prefezabilitate, realizat de către un consultant britanic. Proiectul descris în acest studiu este, însă, unul INSUFICIENT – 800 de paturi, pe două niveluri și o dezvoltare predominant pe orizontală. Un astfel de proiect ar face imposibilă renunțarea la sistemul pavilionar existent actual (prin menținerea celor 5 spitale de mono-specialitate) și, implicit, a ideii de la care s-a pornit – aceea a unui spital unic, modern, complet, interdisciplinar. 

Mai mult, perspectiva de a avea acest spital cu statut de “Spital Regional” tocmai a fost trimisă de către guvernarea Orban într-un univers de timp nedefinit (nu mai devreme de 2027), odată cu includerea în strategia pe următorii ani a doar 3 spitale regionale – Cluj-Napoca, Iași și Craiova.

În acest context, devin esențiale deciziile ce vor fi luate în următoarele săptămâni la nivel politic – atât local, cât și central.

Trebuie să continuăm proiectul inițial al ANSB, acela de a construi Noul Spital pe care ni-l dorim și de care avem atâta nevoie, în paralel cu reformarea  sistemului de spital de stat universitar de urgență brașovean. Aceasta ar însemna reorganizarea în două locații a tuturor paturilor de spital existente în actualele șase spitale cu nivel de complexitate  județean: prima, în zona Stupini, ca Nou Spital Clinic de Urgență Brașov (cu o capacitate de 1500-1700 de paturi, cuprinzând toate specialitățile și funcțiunile unui spital modern), a doua fiind reprezentată de înființarea (fără costuri importante) a unui Nou Spital Clinic de Recuperare, (în clădirea din Calea București 25-27 a actualului Spitalul Județean), instituție absolut necesară în cadrul strategiei moderne de tratament a oricăror patologii, mai ales a celor de urgență.

Pentru ca acestea să se întâmple, este nevoie ca noi, cetățenii municipului și județului Brașov să transmitem cât mai curând un mesaj puternic clasei politice. 

Semnează petiția și ajută-ne să o facem cunoscută cât mai multor brașoveni! Noi ne vom asigura că vocea ta este auzită și vom pune pe masa decidenților lista cu semnatari.